Curs de măiestrie – Johann Sebastian Bach

Imaginează-ţi un lider muzical al bisericii care scrie săptămânal câteva cântări noi pentru slujbele divine – şi face lucrul acesta timp de mai mulţi ani. Acum imaginează-ţi că aceste cântări ale liderului nostru sunt recunoscute ca cele mai bune exprimări ale închinării biblice, în timpul vieţii lui şi de-a lungul istoriei.

Imaginează-ţi repetiţiile, studiile biblice şi pasiunea pentru fundamentele teologice din spatele cântărilor de genul acesta. Mai mult, slujitorul acesta predă muzica săptămânal multor elevi creştini. A avut mulţi copii din două căsătorii (a rămas văduv de tânăr) şi a fost considerat un familist bun.

Portretul acesta îl descrie de fapt pe Johann Sebastian Bach şi realizările lui ca slujitor al Domnului în anii ’20 ai sec. al XVIII-lea. Printre cei mai mari compozitori, Bach este recunoscut ca un geniu influenţat de gândirea creştină şi de trăirea ca închinător al Domnului. Faimosul istoric Will Durant descrie întreaga creaţie a lui Bach ca „Reforma (lui Luther) pusă pe note”.

„În muzica devoţională, Dumnezeu este întotdeauna lângă mine, cu mâna Lui de har.”

Johann Sebastian Bach – despre propria lucrare

Liderii de închinare din ziua de azi sunt la fel de diverşi ca şi muzica însăşi. Poţi trece printr-un singur orăşel şi să găseşti aici un dirijor care abordează cântările echipat cu orgă şi carte de imnuri bisericeşti şi dincolo găseşti altul care foloseşte chitări electrice şi powerpoint.

Chiar dacă foloseşte chitări electrice, tobe (djembe) şi muzicuţe, orice lider de închinare poate aplica principii din viaţa lui Bach în slujirea lui din biserică.

Iată câteva principii demne de luat în considerare:

1. Studiază

Bach a studiat Scriptura şi teologia cu pasiune. Deşi Bach nu a studiat teologia la şcoală, a studiat toată viaţa Biblia şi marii predicatori ai Cuvântului. La moartea lui, în biblioteca personală s-au găsit comentarii biblice, colecţii de predici, cărţi devoţionale, cărţi de imnuri şi 15 volume scrise de Martin Luther.

Bibliile lui erau uzate şi pline de notiţe. Lângă 1 Cronici 25, Bach notase:„Acest capitol este adevărata temelie a întregii muzici bisericeşti plăcute lui Dumnezeu”. De asemenea, există notiţe şi în dreptul textelor din Exod 15, 2 Cronici 5:12-13 şi în dreptul Predicii de pe munte.

Studiile lui despre crucificare au influenţat deciziile lui în realizarea armoniei şi instrumentaţiei în lucrările despre patimile lui Isus Cristos: în corale ca „O frunte-nsângerată”, în lucrări mari ca „Crucifixus” din Misa în Si bemol şi atunci când zugrăveşte moartea lui Cristos în Patimile după Matei. Datorită alegerilor lui muzicale şi textuale, Bach poate fi considerat un teolog remarcabil.

Aşadar noi învăţăm bisericile despre Dumnezeu prin cântări, scripturi, îndemnuri şi rugăciuni, prin urmare trebuie să fim înrădăcinaţi într-o teologie biblică a închinării. Coloseni 3:16 întăreşte faptul că noi învăţăm printr-o muzică bisericească bună şi trebuie să fim conştienţi de acest fapt, aşa cum a fost şi Bach.

2. Oferă muzica cea mai bună

Bach s-a străduit cu entuziasm să exceleze în toate deprinderile muzicale pentru gloria lui Dumnezeu. Din adolescenţă, Bach s-a străduit să exceleze în muzica vocală, instrumentală şi în compoziţie. A fost un maestru al orgii şi al clavecinului; a cântat şi la vioară, violă, violoncel şi probabil la chitară şi lăută.

Este important de remarcat că, deşi a fost talentat, nu a fost un “copil-minune” ca şi Mozart. Prin disciplină şi studiu riguros, a devenit unul dintre cei mai mari improvizatori ai tuturor timpurilor. Era capabil să improvizeze melodic progresii armonice date, în moduri foarte creative şi de lungă durată.

Mulţi muzicieni din ziua de azi sunt talentaţi la improvizare şi la învăţare după ureche; alţii la citirea partiturilor. Ferice de biserica în care slujitorii din domeniul muzicii şi-au dezvoltat ambele deprinderi şi sunt hotărâţi să facă tot ce pot mai bine pentru gloria lui Dumnezeu.

3. Cultivă varietatea

Bach a învăţat muzica dintr-o mare varietate de surse muzicale. În muzica bisericească, el a folosit cele mai bune elemente din muzica veche şi nouă, internaţională şi locală. A învăţat de-a lungul anilor analizând muzica din Franţa, Italia şi Germania, atât din cea laică, cât şi din cea bisericească.

El a transcris, a prelucrat şi a copiat cu mâna multe piese muzicale. A parcurs distanţe mari pentru a asculta muzicienii cei mai buni din ţară. Deseori a preluat muzică scrisă în stiluri bisericeşti vechi şi a prelucrat-o pentru a fi folositoare şi actuală în slujirea din zilele lui.

Exemplul lui ne încurajează să folosim muzica şi metafora din surse multiple – bisericeşti şi laice, locale şi internaţionale, noi şi vechi. Avem acces la mai multe exprimări muzicale decât oricare generaţie dinaintea noastră şi s-ar putea să avem nevoie să integrăm aceste concepte în slujirea noastră în anii care urmează.

4. Slujeşte biserica locală

Bach a compus, a prelucrat şi a creat fără oprire muzică de închinare pentru slujbele din biserica lui. Spre deosebire de mulţi muzicieni din zilele noastre, Bach s-a străduit să se dezvolte muzical folosindu-şi darurile în biserica locală, mai mult decât să slujească pe plan naţional. Scopul lui a fost să asigure muzică de bună calitate în biserica locală, spre gloria lui Dumnezeu.

Bach a investit multă energie în dezvoltarea închinării comune cu biserica. Timp de aproape trei ani, a scris săptămânal câte o cantată pentru biserica locală (St. Tomas Kirche, Leipzig); fiecare cantată cuprindea între cinci şi şapte cântări, ale căror text era strâns legat de mesajul Scripturii transmis de pastorul local.

Productivitatea uimitoare a lui Bach ne provoacă: cât de mult ne investim în slujirea bisericii locale? Se vede angajamentul nostru în felul atent în care alegem cântările şi prelucrările muzicale pentru biserica locală?

5. Fii dascăl în închinare

Bach a predat într-un mod activ devoţiunea creştină şi cântatul propriei familii şi următoarei generaţii – lucru care făcea parte din responsibilităţile lui săptămânale. Bach a muncit mii de ore scriind sute de piese pentru a-şi învăţa familia şi prietenii să cânte spre slava lui Dumnezeu. Prin îndrumarea lui, patru din copiii lui au devenit la rândul lor muzicieni de renume. Majoritatea copiilor lui Bach L-au slujit pe Dumnezeu.

Cât de preocupaţi suntem să ne asigurăm că viitoarele generaţii ne vor întrece din punct de vedere spiritual? Dar muzical? Dar artistic? Cât de preocupaţi suntem în învăţarea viitoarelor generaţii? Cât de preocupaţi suntem să creştem lideri de închinare integri şi sârguincioşi în a-L glorifica pe Dumnezeu în aceste zile de pe urmă?

Johann Sebastian Bach rămâne ca model în împlinirea acestor principii, supunând geniul lui cauzei lui Cristos şi ne încurajează:
,,Du-te de fă şi tu la fel!”

(Acest articol e tradus şi folosit cu permisiunea revistei “Worship Leader” şi a fost scris de Paul Rumrill, profesor asistent de Închinare şi pian la Centrul pentru închinare al Universităţii “Liberty”.)